marți, 23 februarie 2010

Baby, did u forget to take your meds? Cause i did:))
A trecut ceva timp de cand nu am mai dat o tura pe aici..poate am vrut sa ma dezlipesc pentru un timp de acest blog. Cu toate astea vorbele se uita in schimb cuvintele raman. Poate de asta m-am gandit sa si revin.Ce mi s-a intamplat in ultimul timp este de a dreptul interesant chiar amuzant dintr un anumit punct de vedere...Aveau dreptate unele persoane cand imi spuneau ca m am obisnuit sa trag tzepe. Dar sa nu credeti ca eu nu am primit. Ba am primit si eu cu varf si indesat.
Am invatat destule din el dar mai sunt multe de invatat..si daca nu le-am invatat le-am uitat. De asta eu sutin ca o tzeapa primita din cand in cand e buna pentru ca te mai ridica si te mai "trezeste".De asta e bine si ca altii sa primeasca tzepe. Stiu ca nu imi dati dreptate nici nu e nevoie.O sa va convingeti singuri.
Intotdeauna o tzeapa contribuie la experienta de viata, ca sa iti dai seama ca de fapt esti singur ca nu faci decat sa te minti si ca toti ceilalti sunt doar pentru ei si atat( ma rog daca intersul lor e acc cu al tau cica e din prietenie). Eu cred in prietenie si desi imi dau seama caci conceptia de prietenie concreta nu exista decat mai mult vag eu tot nu pot concepe asa ceva.
Ultima luna a fost destul de ciudata pentru mine pentru ca s-au intamplat mai multe lucruri intr un timp scurt...In aceasta luna mi s-a zis ca sunt mincinoasa, secretoasa, panarama, desteapta si inca o alta serie de lucruri bune vs proaste:))
Ce am observat e ca oamenii isi pot face o parerere despre tine intr un timp mai indelungat si in cateva zile sa fie spulberata de cateva cuvinte spuse la intamplare sau nu. La fel si cu increderea...ma intreb atunci de ce ne mai strofocam?Ma intreb e atat de greu sa dam o sansa celor din jurul nostru fara sa ne fie frica ca o sa fim raniti sau fara sa credem ca o sa spuna la tot poporul?Si eu zic asta pentru ca am descoperit persoane care merita. Majoritatea dintre noi sunt inchisi in ei atat de inchisi in ea si culmea e ca tot ei sunt cei mai vulnerabili...Cum era vorba aia ..apele linistite sunt adanci..si periculoase uneori..
Uneori nici nu stiu ce mai zic..nici nu stiu despre ce vreau sa vorbesc in postul asta....Ma simt ciudat...zilele trecute o persoana mi a zis ca la mine totul tine de chef.As vrea eu sa fie asa doar ca nu se poate intotdeauna. Imi dau seama ca din multitudinea de oameni care cred ca ma cunosc sunt putini care chiar ma stiu.Si nu e chiar atat de greu sa ma cunosti.Din multitudinea de "prieteni" pe care ii am doar cativa au fost acolo cand am avut nevoie de ei doar cativa m-au ascultat atunci cand am simtit si putini m au ajutat cu ce au putut ei.Si e trist, chiar e trist. Nevoia mea de a avea contact cu ceilalti este destul de observabila dar contacul pe care eu il practic cu aceste persoane este strict un contact comunicativ sau de amuzament la nivel mental sau spiritual. Ma rog eu zic de altii ca sunt inchisi in ei dar si eu trebuie sa recunosc ca mi e frica sa ma deschid, mi e fria sa nu fiu luata peste picior si sa nu fiu ranita. Poate si de asta reactionez uneori asa.Si mi e indiferent cine citeste confesarile mele de adolescenta care crede ca problemele ei sunt "unice si complexe" si ca viata se invarte doar in jurul ei pentru ca nu e asa.
O zi buna tuturor!