duminică, 6 decembrie 2009

Cunoasterea de sine

"Adevarata calatorie a descoperirii nu inseamna a cauta taramuri noi, ci a vedea cu ochi noi."
Inainte doua persoane imi citeau blogul. Acuma a mai ramas una singura..si nici macar persoana aceea nu stiu daca mai citeste pentru ca nu mai intra.Imi vine sa intreb daca stie cineva al cui este acest citat.De google nu zic nimic. Dar in mod ironic mie imi vine sa intreb de parca as si avea cititori. Dar cum nu am prefer sa cred ca scriu pentru mine, pentru sufletul meu si atat.Am ramas singura. Sau cel putin asa ma simt. M-am indepartat(poate inevitabil) de unii dar m-am apropiat de altii si am descoperit noi entitati. Procesul de cunoastere nu se limiteaza nici la o zi o luna un an etc. Omul este o fiinta complexa si totusi cuvintele insele sunt complexe. Astfel putem schematiza un om in cateva cuvinte-cheie. Ma intreb cati din toti oamenii pe i-am cunoscut ne stiu adevarata noastra fata? Cati din acele sute de oameni cunosc fetele ce se scoala in fiecare dimineata, acele fete care plang cand sunt deceptionate sau doar acele fete care rad si impart momente fara frica de a se deschide prea mult?Poate toate aceste intrebari e rezuma la: cat de mult ne cunaostem pe noi insine?Va spun eu:mai deloc!!Daca te intreaba cineva cum te vezi tiu desigur iti spui parerea. Daca cineva care te cunoaste este intrebat sogur are alta parere. Si stii de ce?Parerile noastre despre noi sunt subiective. Toate parerile sunt subiective intrucat nu exista obiectivitatea pura decat fapte precum: apa ingheata la 0 grade celsius.De cate ori nu am spus celorlalti "nu ma cunosti". Dar ma intreb dincolo de aceste cuvinte ce e asa mare lucru de cunoscut?Doar o persoana ca toate persoanele care la randul ei are sentimente ganduri secrete un creier si o inima(trupul nu il mai pun la socoteala).Eu te as contrazice si ti as zice ca te cunosc. Nu imi zi ca nu am dreptate ca iti racesti gura degeaba. Poate nu iti cunosc secretele dar sigur iti cunosc o fatada din acele multe.Si totusi numai una este cea reprezentativa cea adevarata.Si eu la randul meu le am spus altora ca nu ma cunosc. Uite ce face instinctul de conservare. Ne face sa credem ca suntem de neatinsi. Ce pacat ca putem fi atinsi din plin..ba chiar ne putem si arde si chiar foarte simplu.Si nu e nevoie sa cunosti prea bine ca sa arzi.Tot acel spirit de conservare ne face sa credem ca ceilalti nu ne stiu in adevarata fata.Credem ca nu ne inteleg sentimentele,ca ceea ce zicem este departe de intelegerea lor. Naivitatea oamenilor este mult mai mare decat ai putea crede. SE cred atat de unici in sentimente, in gandire incat cred ca daca nu le inetelegi ironia ieftina sau sarcasmul in momente nepotrivite esti chiar prost.
Mi-e lene sa mai continui asa ca postul acesta este dedicat...tuturor!!:)))

3 comentarii:

purplegirl9212 spunea...

bai huba vaca mie nu mi-ai mai citit nimic[-(


rusinea sa o resiti!>:P


=))

purplegirl9212 spunea...

resimti*

purplegirl9212 spunea...

interesant post...o sa intru de acum incolo cum intram si inainte...poate ca ai dreptate...nu am starea necesara pt a comenta.e reusit oricum.